Unul din criteriile Accessites.org pe care insistam cand analizam un site, este de a avea strict DOCTYPE. Unii s-au intrebat de ce insistam pe treaba asta. Unul din raspunsuri ar putea fi “e situl nostru, regulile noastre”. Acesta nu e un raspuns satisfacator, prin urmare de ce am folosi strict DOCTYPE? Avem patru argumente:

  • unu, pentru ca Transitional DOCTYPE iti spune acest lucru.
  • doi, pentru ca ajuta la separarea prezentarii de continut.
  • trei, pentru ca separarea prezentarii de continut e un lucru bun.
  • in final, pentru ca e situl nostru, deci sunt regulile noastre.

Transitional DOCTYPE iti spune sa folosesti Strict DOCTYPE

E posibil sa nu-ti fi dat seama, doar daca ai citit docmentele DOCTYPE in sine (sincer, cine ar face lucrul asta?) cum HTML 4.01 Transitional DOCTYPE iti spune sa eviti folosirea HTML 4.01 Transitional DOCTYPE daca poti.

Acesta este HTML 4.01 Transitional DTD, care include elemente si atributuri de prezentare, care W3C se asteapta sa dispara pe masura ce suportul pentru style sheets se maturizeaza. Autorii ar trebui sa foloseasca Strict DTD pe cat posibil, dar au voie sa foloseasca si Transitional DTD cand suportul pentru elementele si atributele de prezentare este necesar. — W3C

Nu exista referire directa la XHTML 1.0 Transitional DOCTYPE, dar subliniaza faptul ca trebuie tratat ca HTML Transitional, exceptand schimbarile cauzate de XML.

Acesta este la fel ca si HTML 4 Transitional, exceptie fac schimbarile cauzate de diferenta dintre XML si SGML. — W3C

Strict DOCTYPE forteaza separarea prezentarii de continut

Elementele interzise de strict DOCTYPE includ:

basefont
Permite precizarea marimi default, a culorii si a tipul de font pentru textul din pagina
font
Permite precizarea marimii, a culorii si a tipului de font pentru o anume parte din pagina
center
Creaza un element div cu atributul align="center"
applet
Permite inserarea unui applet java in document (in detrimentul paramentrului object)
dir si menu
Permite crearea tipurilor de lista care in practica sunt randate deobicei identic ca si listele ul
isindex
Permite crearea a unui camp tip input de o singura linie (in detrimentul lui input corect folosit)
s si strike
Permite folosirea efectului strike-through
u
Permite adaugarea efectului de subliniere

Efectele acestor elemente se pot creea fie prin folosirea diferitelor elemente, sau prin utilizarea corecta a layer-ului de prezentare CSS. Atributele align, bgcolor, border, clear, color, compact, face, height, hspace, type si vspace, pot fi simulate prin utilizarea corecta a css-ului, care pastreaza codul separat de prezentare.

Presupunand ca vrei sa pastrezi prezentarea separat de continut, nu exista nici un motiv pentru care ai avea nevoie de Transitional DOCTYPE. Defapt, am intalnit multe situri care folosesc Transitional DOCTYPE fara a fi nevoie de el – nu folosesc nici un fel de prezentare iar siturile s-ar putea valida Strict DOCTYPE fara nici un fel de modificare a marcajelor. Daca nu ai nevoie sa folosesti Transitional, de ce o faci?

Separarea prezentarii de continut e un Lucru Bun

Multi profesionisti web, din zilele noastre, inteleg motivul pentru crearea siturilor care au continutul separat de prezentare. Prezentarea este furnizata de catre cascading style sheets, care permite utilizatorului sa ocoleasca teoretic setarile default cu un css propriu, unde continutul este informatia care trebuie prezentata fiecarui utilizator, fara a lua in considerare modul in care ei si-ar dori sa fie prezentata.

Separarea continutului de prezentare face schimbarea look-ului sitului mai rapida si mai usoara, economisind timp, economisesti bani.

Separarea continutului de prezentare reduce timpii necesari download-ului de catre utilizatori, pentru ca css-ul se afla intr-un fisier separat, care in mod normal se salveaza in cache, incarcandu-se doar o singura data. Economisind volumul pentru download, implicit se reduce latimea de banda necesara, care deasemenea ar putea sa-ti economiseasca niste bani.

Ghidul de accesabilitate a continutului web iti spune ca prioritate de gradul 2: “3.3 Foloseste style sheets pentru a controla layout-ul si prezentarea.”

Cum ramane cu ferestrele noi?

Problema e ca utilizand Strict DOCTYPE este interzisa folosirea atributului target, asa ca nu poti folosi target="_blank" pentru a deschide o pagina intr-o fereastra noua. Acum, s-a mai spus si inainte, deschiderea unei ferestre noi e bad. Multe situri in continuoare doresc sa deschida ferestre noi de browser. Bine. Imi permit sa nu fiu deacord pe tema asta, dar asta nu te opreste sa folosesti Strict DOCTYPE. Tot ce trebuie sa faci este sa folosesti layer-ul comportamental pentru a deschide o fereastra noua. Roger Johansson de la 456 Berea St a scris un articol care-ti va arata cum poti deschide o fereastra noua folosind javascript.

Prin urmare tot poti deschide o fereastra noua daca ai nevoie, dar comportamentul sitului tau s-a separat deasemenea de continut. Nu te face sa te simti bine?

Rezumat

Strict DOCTYPE doar inlatura optiunea de a folosi atributele si elementele de prezentare sau comportamentale. Daca nu folosesti aceste elemente – si nu ar fi trebuit sa le folosesti – atunci nu ai nici un motiv sa eviti Strict DOCTYPE.

autor: Jack Pickard pe 17 Septembrie, 2006
sursa: http://accessites.org/gbcms_xml/news_page.php?id=23

  • Reddit
  • StumbleUpon
  • del.icio.us
  • Digg
  • Twitter